CERNAUTI, ORASUL NOSTALGIILOR

Traiesc mereu un sentiment de tristete provocata de dorinta de a revedea acest loc indragit, sau poate de a retrai un pic din perioada comunista sau antagonic, perioada de dominatie habsburgica, amandoua impletite in proportii egale, fiecare cu partile sale bune sau rele.

Cernauti, este situat la 30 km de granita cu Romania, prin vama Siret, are o populatie de 260.000 locuitori, atestat documentar din 1408, in timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432). Are o istorie zbuciumata, fiind un creuzet de natii si religii. In perioada razboiului, evreii au fost decimati, iar in cea comunista populatiile au fost transferate, localnicii in Siberia si aici au fost adusi rusi si ucrainieni, populatii asimilate culturii ruse.

In prezent mai sunt cca 5% romani, dar probabil vor fi si mai putin in viitor. Oricum romanii au devenit minoritari inca din 1880, iar lucrul cel mai interesant este ca in 1930, populatia majoritara era de origine evreiasca, mai mult de 40% si germana cca 12%.

Orasul are foarte multe cladiri vechi cu arhitectura superba, care povestesc despre vremurile de bogatie a locuitorilor sai de la marginea Imperiului Habzburgic (inca din 1775). Marea majoritatea necesita renovari, unele urgente, fiind intr-o stare de degradare avansata. Strada cea mai populara, cu acces pietonal, Olga Kobyleanska, in centrul orasului, si unde se afla cele mai multe restaurante, terase si magazine chic.

Olga Kobyleanska
Arhitectura
Primaria orasului

Obiectivul care pe mine ma atrage ca un magnet, Universitatea Nationala din Cernauti, a fost construita de puterea habsburgica in 1875, reprezentand mandria imperiului, si se numea: Franz-Josefs Universität.

Franz-Josefs Universität

Este construita preponderent din caramida, iar pentru cei care lucreaza in domeniu (eu sunt unul dintre ei) reprezinta o ,,Mecca a Caramidarilor”, unde mestesugul de fabricare a caramizilor este ridicat la rang de arta. Vedeti mai jos decoratiunile de la ferestre si brauri ale zidarii din caramida arsa:

Detaliu cu ornamente din caramida

La poarta de intrare sa cereti ghid roman, sunt cel putin trei, pentru a putea beneficia la maxim de explicatiile si desigur povestile tesute in jurul constructiei. Nu este scump, depinde de sezon, eu cu sotia am platit cca 4 euro pentru un tur exclusiv. Arhitectul, celebru la vremea lui, Josef Halvka, de origine ceha, a avut ca inspiratie stilul maur al Palatului Alhambra si toate materialele folosite sunt de provenienta locala.

Josef Halvka a dispus construirea a doua fabrici, una de caramida si alta de tigla pentru alimentarea constructiei. Aveau un standard de calitate foarte ridicat, atat pentru fabricarea caramizilor cat si pentru manopera. De exemplu un mester zidar nu avea voie sa cladeasca decat maxim 100 caramizi intr-o zi, si numai in zilele cu temperatura medii.

Interior din Biserica Universitatii

Tigla de pe cladirea Universitatii a fost inlocuita in totalitate de cativa ani, constituind o mare problema tehnica fabricarea aceluiasi tip de tigla precum si montajul ei intrucat nu mai sunt mesteri calificati pentru asa ceva. Eu am sustras o tigla glazurata, in stare perfecta, ca suvenir, din mormanul aflat in curte pe niste paleti, ca amintire si spre reflectie, avand o vechime de 144 ani. O voi pune la loc de cinste in biroul meu din fabrica de caramizi.

O reminiscenta a vremurilor trecute este transportul public, bazat pe troilebuze electrice si autobuze care au o vechime considerabila.

Catedrala „Pogorârea Sfântului Duh”, de rit ortodox, se inalta trufas in mijlocul orasului. A fost revopsita de curand, initial avea o culoare roz, pe care o puteti vedea aici, cu totul neinspirat dupa parerea mea.

O alta atractie pentru turisti o constituie bucataria ukraineana care pentru mine cel putin, este irezistibila. Mancarea si bautura, frumos prezentata, diversificata, gustoasa si cel mai important, ieftina. Trebuie neaparat sa incercati borsul ucrainean, diferit ca si ingrediente si prezentare in functie de locatie, dar totusi excelent.

Strudelele si prajiturile sunt o nebunie, au diverse compozitii, dulci, sarate, iar cu o visinata slaba sunt delicioase.

Mai jos o prezentare de bors in paine cu smantana si untura (botul rotund) care se unge pe painea prajita.

Bors ucrainean
Clasicii mititei

Si desigur, daca sunteti buni romani, trebuie sa mergeti si la mormantul lui Aron Pumnul, situat in cimitirul municipal, la un loc de cinste, ingrijit probabil de comunitatea de acolo, in antiteza cu restul mormintelor aflate in uitare si neingrijire.

Pe ruta Siret-Cernauti cu o mica deviere puteti vizita Manastirea Banceni, cu o arhitectura superba si un interior impresionant. Este construita din donatiile romanilor, slujba se tine in limba romana iar toate inscriptiile sunt desigur, in limba romana. Oricum tine de tinutul Herta, cu majoritatea populatiei de origine romana.

Intrarea in Manastirea Banceni
Vedere din spate
Interioul Manastirii
Interior
Catapeteasma

Fotografiile facute cu aceasta ocazie, le puteti descarca de aici, ultima dintre ele reprezintand aleea ce duce spre mormantul lui Aron Pumnul, va va fi usor sa-l gasiti astfel.

Dragilor, daca v-am starnit interesul pentru Cernauti, nu ezitati sa fecti o vizita pentru ca merita. Va trebuie pasaport si rabdare caci este posibil ca la vama sa dureze traversarea granitei chiar si cateva ore. Ultima data eu am avut ghinionul si am asteptat patru ore si jumatate.

Si nu uitati: ,,Oriunde te duci, du-te cu toată inima” – Confucius

Daca doriti sa cititi impresiile mele din alte orase le gasiti aici: BudapestaAmsterdam, LondraParisBarcelonaBudapestaIstanbul, OdessaTel Aviv.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.