In concediul din vara lui 2016, simteam nevoia sa merg intr-un loc inedit, sa imbin plaja (placerea doamnei mele) cu vizita unui oras plin de istorie unde sa pot face fotografii (placerea mea). Aveam si un sentiment de nostalgie, tatal meu a luptat in Al doilea razboi mondial la Odessa ca si tunar, de ce sa nu merg si eu pe urmele lui? Cu ceva emotii datorita razboiului din nordul tarii, am hotarat sa mergem la Odessa, port la malul marii cu plaje intinse, review-uri bune si la distanta destul de mica (doar 340 km din Iasi).
Odesa sau Odessa, amandoua denumiri sunt corecte, este si reședință a regiunii cu acelasi nume. Populația orașului număra 1.010.500 de locuitori la 1 august 2015.
Am rezervat o camera pe booking la Hotel Ekaterina II, si intr-o dimineata de sambata, am plecat cu mult elan si entuziasm.
Traseul parcurs: Albita, Chisinau, Causeni, vama Mayaky, Odesa, ales astfel pentru a evita Transnistria.
In Republica Moldova am oprit la vestita Manastirea Capriana, atestata din 1429. Renovata, nu are patina de autentic si in general nu are nimic fence. Mai jos, suprinsa la rasaritul de la ora 06:00, ora la care am ajuns in locatie.
Asa arata:
Au construit moldovenii in schimb, alaturi o biserica in stil rusesc autentic, imensa si impunatoare. Ca sa fie frumos!
Drumul prin Republica Moldova este bun si liber, singura neplacere fiind atat la dus cat si la intors asteptarea in vama, Mayaky la dus si Albita la intors. Era aglomeratie mare de turisti deoarece era varf de sezon si multi turisti din Chisinau mergeau in week end la Odessa.
Cu harta descarcata pe telefon (google maps) m-am descurcat foarte bine, nefiind necesar internet-ul, care este foarte scump in Ukraina.
Soseaua este foarte proasta intre vama si Odessa, dar fiind doar 40 km, trec repede cu putina rabdare.
Ajunsi teferi la destinatie ne-am cazat la hotel si am iesit sa vedem imprejurimile.
Prima impresie nu a fost prea buna, nu am fost foarte incantati de ceea ce vedeam. Printre cladirile cu arhitectura deosebita erau si cladiri in ruine cu arhitectura comunisto-ruseasca, trotuare prost amenajate si la mare plaje saracacioase cu betoane comuniste uzate si aglomerate.
Cateva imagini mai jos:
Fotografia de mai jos reprezinta Scarile Potemkin, devenite celebre datorita filmului „Crucişătorul Potemkin” (1925). Atunci erau in reconstructie.
Am vizitat in fiecare zi alta parte a orasului, am vazut si alte cladiri, alta arhitectura, am incercat mereu alte restaurante si alte mancaruri/bauturi si impresiile noastre s-au schimbat la 180 grade.
Orasul este strabatut de strazi toate paralele si perpendiculare, dupa o sistematizare a francezului Duc de Richelieu, omagiat de ukraineni cu o statuie de bronz, vedeti mai jos:
Mai jos Piata Ekaterina a II-a , cu statuia imparatesei, considerata intemeiatoarea orasului:
Cladirea Operei, Teatru si Balet
Cateva cladiri cu arhitectura interesanta:
Am fost si la Teatru, un bilet costa cam 5-10 roni, depinde de spectacol iar biletele se pot cumpara si de la ghiseul de la intrare. O cladire somptuoasa plina de spectatori printre care si multi turisti. Cateva imagini din interior mai jos:
La gradina zoologica n-am vazut in viata mea animale si pasari mai blazate si triste.
Marea majoritate a ucrainencelor sunt frumoase si delicate. Fetita de mai jos vindea ciubuce facute manual intr-o pravalie din apropiere.
Ca un bun roman ce sunt am fost si la Cetatea Alba, stapanita si pierduta in lupta de Stefan cel Mare. Probabil, putin stiu ce pozitie strategica avea aceasta cetate, fiind construita la mare intr-un golf cu o deschidere foarte mica. Consultati google maps.
Concluzii finale:
-mancare si bautura ieftina si de foarte buna calitate, frumos prezentate – de ex o pizza mare quatro formaggi costa cca 13 ron. (incercati produsele traditionale printre care si borsul ucrainean, care este delicios. 🙂
-restaurante foarte cochete si personal amabil, meniu in engleza;
Un interior de restaurant traditional:
Si un exterior:
-produsele de origine ucraineana: fructele, carburantii, apa si mancarea in general la 60-75% din preturile de la noi inafara sezonului;
-biletele la teatru, spectacole, zoo, croaziera- foarte ieftine;
-se vorbeste rar engleza, dar te descurci si fara;
-oameni intelegatori si cumsecade, si cel mai important important- foarte cinstiti;
-exista internet free in zonele publice (fara a necesita parola de acces): plaja, benzinarii, magazine, etc, asa ca puteti folosi gps-ul fara a avea serviciu de date-foarte scump pentru noi-cca 10 euro/10mb. (eu descarcam harti din benzinarii);
O fotografie despre dragoste, mai jos:
In concluzie, poti avea un concediu foarte reusit,
Creanga Nek 
Super, Nek!
ApreciazăApreciază